tel/fax 0236 827143< email: scoala1indep@yahoo.com
str. Tudor Vladimirescu nr. 79
comuna Independenţa, jud. Galaţi

Mihaela Mihăilescu- Director
Mihaela Cîrjan- prof informatică
 
 

Biserica

Biserica din Independenţa, pentru al cărei loc se rezervaseră 3147 mp, în centrul satului, încă din 1879, a fost constuită în anul 1888 60. Construcţia era din cărămidă, materialul fiind donat de stat, de la cantoanele C.F.R. de pe fosta linie ferată de lângă Siret, distrusă de inundaţii. Pentru aceeaşi construcţie, regele Carol I dona suma de 100000 lei 61.
Activitatea bisericii era asigurată, conform Circularei lui Lascăr Catargiu, prin subvenţii ale populaţiei de 25-30 lei/lună, iar preoţii se susţin cu “învoieli mici în bani şi producte de la locuitori şi munca câmpului” 62
Până în anul 1924 a fost o singură parohie, apoi, pe baza Legii Clerului (prevedea un preot la 400 enoriaşi) se înfiinţa şi al doilea post de preot 63, preconizându-se chiar construirea unei a doua biserici.
Personalul parohiei a crescut pe măsura creşterii demografice, astfel că în anul 1946 sunt menţionaţi la Independenţa 4 preoţi şi 2 cântăreţi 64.
Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a rămas singurul lăcaş de cult al comunei Independenţa, unde populaţia, aproape în totalitate ortodoxă – excepţie făceau în anul 1940, 7 familii de penticostali şi 1 familie de advenstişti – a găsit loc pentru reculegere şi linişte sufletească.
Construcţia – ridicată în 1888, după cum am mai menţionat – dăinuieşte şi astăzi, de-a lungul timpului înregistrând reparaţii şi consolidări, date fiind intemperiile naturale sau ale vremii (cutremure, războaie,etc). Astfel, pentru perioada interbelică, am găsit menţionate reparaţii mai mari sau mai mici în anii 1928, 1933-1935, 1941, 1942-1943 65. Un episod nefericit s-a consumat în anul 1943 când o parte din biserică a fost zugravită de prizonierul polonez Cernichevici.A rezultat o pictură “trivială, cu intenţii pronunţate de sexualitate” 66.
Comunitatea locală a susţinut financiar şi fizic construirea casei parohiale. Acest fapt se realiza în anul 1935, pe terenul rezervat pentru cea de-a doua parohie, ocupând o suprafaţă de 2940 mp 67(loc pentru casă şi gradină).
Biserica din Independenţa era proprietara a 48-52 ha teren, obţinut prin împroprietăriri (1864, 1879, 1921) sau donaţii. Pământul era folosit de parohul bisericii (12-14,50 ha) şi de Sfânta Episcopie a Dunării de Jos (37,50 ha); se plătea o arendă de 400 lei/ha 69. In mai 1949, terenul parohiei Independenţa (355171 mp) era preluat de stat, 12 ha rămâneau într-o primă etapă, ca pământ de folosinţă pentru preoţi şi cântareţi 70.
Dintre slujitorii Parohiei din Independenţa pe care îi găsim menţionaţi şi în interiorul Bisericii îi amintim, în ordine cronologică, pe preoţii C-tin Ionescu, Alexandru Grigoriu, Ioan Căloianu, Sava Popa, Nicolae Popescu, etc.
In perioada postbelică, Biserica din Independenţa, ca dealtfel toate bisericile din ţară, a intrat într-un con de umbră, rolul ei este minimalizat, efect al includerii ei pe lista instituţiilor indezirabile de către noul regim.
Astăzi, parohia Independenţa este slujită de 2 preoţi şi 1 cântareţ şi înregistrează o revigorare a activităţii ei.

Mihaela Mihăilescu, Monografia comunei Independenţa, 2002